Originea si sursele de inspiratie ale icoanei pe sticla din Transilvania. Primele icoane pe sticla autohtone, cele de la Nicula, impresioneaza nu numai prin continutul lor, ci si prin calitatile formale si cromatice intrinseci. Particularitatile transante ale acestor icoane se exprima prin stangacia, simplitatea si primitivismul desenului, printr-o compozitie sintetica, printr–un chenar de factura populara alcătuit din spirale sau carlige, care se intretaie din loc in loc, dar mai cu seama prin intensitatea cromatica si sinceritatea sentimentului. Cu toate ca sunt juxtapuse culori uneori violente, efectul acestora pare surprinzator si agreabil. Culorile tari, incarcate cu contraste puternice incanta privirea”. La Nicula s-au intalnit Orientul si Occidentul; in acest loc devenit simbol s-a nascut icoana pe sticla din Transilvania; au trecut mai bine de doua secole si povestea ei inca mai fascineaza. Aceste icoane reflecta un mod de gandire specific taranului roman transilvanean, traitor intr-un spatiu intercultural. Ele sunt si o expresie a interferentei gandirii religioase rasaritene cu iconografia populara apuseana. De aici, treptat, drumul spre sud al icoanei ardelene intalneste mistica rasariteana, dogmatica si erminia sa. In acest sens, fragilul material al sticlei este adoptat pentru realizari iconografice de mare amploare, precum Judecata de Apoi sau compozitiile cu praznicare. Sursele de inspiratie ale icoanelor pe sticla transilvanene, chiar pe parcursul dezvoltarii acestei arte in Transilvania si in diferite centre din Transilvania, provin atat din aria central-europeană (ipoteza emisa de mai multi cercetatori), cat si din zona culturii iconografice rasaritene, spre exemplu chiar de la Muntele Athos, esential reper teologic ortodox.

In ce priveste originea icoanei pe sticla la Nicula, in context, se poate vorbi, mai ales,despre o origine simbolică a iconografiei populare transilvanene: icoana minunata a Maicii Domnului de la Nicula. Aceasta icoana, realizare a preotului pictor Luca din Iclod in anul 1681 si donata bisericii romane din sat de catre Ioan Cupsa, a lacrimat in anul 1699, evenimentul generand traditia marilor peleinaje anuale de „Santamarie”. Privitor la originea tehnica a icoanelor pe sticla de la Nicula, Ion Apostol Popescu afirma ca niculenii au luat contact cu arta picturii pe sticla, asa cum se practica ea in unele zone din Europa Centrala, acasa la ei (cu ocazia pelerinajelor la manastire) si ca existenta picturii pe sticla la unele popoare apusene va fi constituit un stimulent in aparitia si dezvoltarea acestei arte la Nicula, dar numai atat. Cornel Irimie si Marcela Focsa pun in legatura originea icoanei pe sticla romanesti cu tari precum Boemia şi Austria. Sotii Juliana si Dumitru Dancu avanseaza in demonstrarea acestei ipoteze, sustinand ca tehnica acesteia Nicoloae Sabau, Biserici de lemn din Podisul Transilvano-Somesan, in “Monumente istorice si de arta religioasa din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului”, Editata de Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Vadului, Feleacului si Clujului, Cluj-Napoca, 1982, p.199. 8 Icoanele pe sticla transilvanene ale caror modele tematice sunt in mod evident de provenienta apuseana (catolica) ar fi: Ioan Botezatorul si Iisus copii (sau Ioan cu mielul si Iisus cu globul), Inima lui Iisus si Inima Mariei, Incoronarea Fecioarei, Rastignirea lui Iisus in care apare profilată Sfanta Treime dar si Iisus rastignit (fara Sf. Maria si Ioan la picioarele crucii), Sfanta Treime (in varianta Tatal, Fiul si Porumbelul Sf. Duh), Invierea lui Iisus iesind din mormant, Maica Domnului tip Maria Zell, unele variante ale Bunei Vestiri, unele variante ale Sf. Gheorghe sau Prohodului, o varianta baroca a Arhanghelului Mihail; si nu in ultimul rand o oarecare influenta asupra reprezentarilor: Iisus cu vita de vie (pornind dela tema “Teascul mistic”) si mai mult o predispozitie estetica pentru tema Maica Domnului Indurerata s.a. Aceste modele au patruns in Transilvania prin intermediul icoanelor central europene, litografiilor catolice si datorita de asemenea unor xilogravuri autohtone de Hajdate-luate ca model pentru icoane pe sticla. Reprezentari mai complexe, specifice icoanei pe sticla, sunt teme precum Maica Domnului cu Proorocii, Maica Domnului cu Apostolii, sau icoane cu scene in miniatura, precum Sf. Nicolae Arhiereu (inconjurat de 12 scene din viata sa), Sf. Gheorghe (inconjurat de 14 scene din viata si martiriul sau) s.a.; dar si praznicare cu scene din viata lui Iisus si sfinti (praznicare simple si“praznicare duble”) sau cu Patimile lui Iisus. Acest tip de icoane pot avea ca surse de inspiratie, in cazul Maicii Domnului cu Proorocii, respectiv cu Apostolii, icoane imparatesti ortodoxe din bisericile transilvanene, icoane pe lemn de mari dimensiuni si frecvente in zona. Pentru icoanele cu Sfantul Nicolae Arhiereu (foarte popular in Transilvania) sau Sfantul Gheorghe, pot sta la origine atat modele locale dar mai ales icoane de traditie bizantina aduse din Tara Romaneasca; de asemenea sunt posibile analogiile compozitionale. In cazul praznicarelor cu scene din viata lui Hristos, fara a elimina creativitatea personala, sursele de inspiratie ar putea fi si icoane de traditie bizantină, si pictura bisericilor ortodoxe si, nu in ultimul rand, altarele poliptice transilvanene. In esenta, pictura pe sticla din Transilvania isi are inceputurile in decursul sec. XVIII si, cu deosebirile specifice, „apartine fenomenului respectiv central-european”. Dar, din punct de vedere tehnic (si artistic), in vreme ce in Europa Centrala creatia este industriala, in Transilvania este o creatie mai ales individuala, cu specific national si in care totusi un loc important il ocupa iconografia ortodoxa de traditie bizantina. O alta distinctie care se impune este ca, in vreme ce in Europa centrala pictura pe sticla (de fapt „pe dosul sticlei–hinterglasmalerei) are atat subiecte religioase cat si laice, in Transilvania este (aproape exclusiv) religioasa. Cat priveste influenta traditiei bizantine si post-bizantine, aceasta s-a manifestat dinspre icoana rusa prin Moldova, dinspre Muntele Athos si important, dinspre iconografia de traditie bizantina a Tarii Romanesti. Un exemplu este acela al Judecatii de Apoi realizata de catre Matei Timforea dupa o xilogravura atonita. De asemenea, Dancu exemplifică si xilogravuri de Hajdate care au stat la baza unor icoane pe sticla atat de Nicula cat si apartinand unor alte centre de pictura pe sticla ale Transilvaniei.

In concluzie, se poate spune despre icoanele pe sticla ca sunt o marturie de teologie populara. Ele si-au indeplinit misiunea pentru care au fost create: aceea de a-l aduce pe Dumnezeu si sfintii sai, in special in casele celor saraci, carora le erau mai ales destinate; si acesta reprezinta, dincolo de caracterul estetic, sociologic, istoric sau de alta natura, cel mai important lucru.

Viziteaza Galeria de lucrari:

 Tags: Arta icoanei icoane pe sticla icoana pictura picturi iconografie tempera lucrare lucrari taranesti populara naive raluca roxana Bogatean